joi, 24 august 2017

Piatra Arsa









Dupa ani si ani, m-am intors! O tara de vis, cu oameni superbi! Se numeste ROMANIA! Pacat ca sunt prea multi cei care nu-i mai doresc binele! Azi imagini de la complexul Piatra Arsa.


vineri, 5 septembrie 2014

5 SEPTEMBRIE

Azi e ziua de nastere a celui care m-a inspirat sa "inventez" acest nou blog al meu....Desi am facut-o direct, as vrea si public sa-i transmit urarile mele de bine, de multa sanatate si bucurii alaturi de familia minunata pe care o are. Sper intr-o revedere spectaculoasa, intr-o veche formula a B-ului...Mie mi-e tare dor...O sa reusim, sunt sigura.

LA MULTI ANI, DIRIGU' !

joi, 28 august 2014

România-MOIECIU DE JOS, august 2014

M-a amuzat de fiecare dată faptul că o zonă montană mult căutată şi aerisită cândva, se împarte în două zone, într-un fel cu susul  în jos. Localitatea Moieciu de Jos este cea aşezată la drumul principal, la o altitudine mai mare, faţă de Moieciu de Sus care este aşezată mai...jos. Oricum, zona este superbă, dar nu cred că mai există gospodărie care să nu aibă cel puţin o cameră de închiriat, ceea ce aglomerează mult spaţiul şi ce e mult strică, de cele mai multe ori. Eu am găsit locul cel mai liniştit din toată zona şi spaţiul este destinat exclusiv turiştilor. E o mândreţe de pensiune şi proprietarii, oameni de-ai locului, au propria casă. Simţi că te rupi puţin de cotidian şi ai toate şansele să-ţi reîncarci bateriile. Se pot face trasee interesante pe rutele:
1.Moieciu de Jos - Fundata - Şirnea până la Valea cu struţi (din păcate, anul acesta nu mai arăta la fel de bine ca anul trecut !);
2. Moieciu de Jos - Fundata - Fundăţica până la parcul de aventură cu tiroliană !;
3. Moieciu de Jos - Fundata - Cheile Dâmbovicioarei până la Peştera Dâmbovicioara (cu peisaje de vis pe tot traseul);
4. Moieciu de Jos - Moieciu de Sus - Cheile Grădiştei până la capăt !!!! ( adică pe la 2000 m) şi apoi până la baza sportivă (puţin mai jos ).

Eu am venit puţin mai ...încărcată, dovadă că am chef să postez pe aici, să vadă şi alţii minuni....

Traseul Bran - Rucăr
Cheile Dâmbovicioarei
O imagine greu de uitat...
Acolo unde muntele sărută cerul
Traseul Bran - Rucăr

Imagine ca o carte poştală

Litoral românesc - EFORIE NORD, august 2014

Alternez postări de aici şi de afară, de parcă aş fi o permanent călătoare. Am ajuns în această vară, după dor de plajă, în staţiunea cea mai potrivită vârstei pe care o las să o intuiască cel ce mă citeşte şi nu ştie prea multe despre mine....Nici nu ştiu câţi ar citi acest blog, de vreme ce eu nu-l "promovez". De ce nu ? Pentru că mie îmi place să scriu pur şi simplu şi să recitesc, cu mult interes, în timp...Revin la...EFORIE NORD. Staţiunea este aparent liniştită şi totuşi, mai aglomerată decât în acest an nu am mai vazut-o. Furnicar de oameni pe plajă şi mai ales la orele total contraindicate. Furnicar de oameni în spaţiile de alimentaţie publică. Furnicar de oameni pe faleză (ce a mai rămas din ea). Aglomeraţie pe autostradă şi la dus şi la întors. Linişte spulberată de "ambulanţi" de tot felul: cu porumb fiert transportat în recipienţi îndoielnici, cu scoici frumos lustruite (made in CHINA), cu rochiţe de plajă ieftine şi probabil de unică folosinţă, cu zmei fioroşi scumpi pentru puţinele minute în care puteau zbura. Şi mai presus de toate, cu plajă ocupată cu mult prea multe şezlonguri neocupate. Nu vreau să comentez mai mult. Spun doar că nu mi-am permis să "închiriez" şezlonguri şi m-am bronzat la fel de frumos şi am înotat în aceeaşi Mare Neagră şi am admirat acelaşi răsărit şi am respirat acelaşi aer. Sau spun astea doar pentru că nu mi-am permis eu mai mult ? Eheeee, s-ar putea.





marți, 3 septembrie 2013

OLANDA 5 - KEUKENHOF, 2013

Intr-un parc floral, deschis pentru putin timp intr-un an, am avut sansa sa vad ceea ce postez aici...N-am putut sa "captez" mirosurile din jur...Si nici prea priceputa la fotografie nu sunt. Totusi...puteti sa va delectati putin. Cu autobuzul 854 din Leiden, spre Keukenhof. Acasă se sărbătoreau FLORIILE.































vineri, 30 august 2013

Fundata-Fundăţica, august 2013

Fundata este cea mai "inalta" localitate din tara populata tot timpul anului...Curiozitatea ne-a impins si faptul ca toate studiile dau ca rezultat cert ca acolo e cel mai curat aer, ne-a convins. Am ales sa ne relaxam patru zile acolo, care au echivalat (spunem acum) cu mai multe traite prin alte parti. Linistea era parca un vis...Doar niste clopote se auzeau cand vacile se intorceau la adaposturi...Femei in varsta erau aproape la fiecare casa. Putine case erau "aruncate" parca ici-colo.Familii tinere (de-ale locului) urcau pe poteci numai de ei stiute si cat ai clipi coborau cu "spate" de lemne. Gospodari si respectuosi. Si frumosi la suflet.Şi-n toată splendoarea asta am găsit o pensiune despre care totul se poate vorbi la superlativ. E pensiunea MERIDIAN unde promit că ne vom întoarce. Aş vrea să ajung acolo şi iarna...
Floare rară de la Fundăţica

Şi albinuţă din zonă

Câinele de la parcul de aventură

Parcul de aventură de la Fundăţica, condus de un tânăr extraordinar

Imagini de vis şi de revăzut, neapărat



Capra de FUNDATA, satul Şirnea